Intelectualul roman fata cu inactiunea in jurul unei scrisori de GM Tamas

Editura CURTEA VECHE Anul aparitiei 2002 Nr.pagini 156 ISBN 973 8356 53 9 G. M. Tam‡s A sprijinit vreodat‹ tab‹ra democrailor rom‰ni revendic‹rile salariale ale vreunuia indiferent care grup de muncitori S a solidarizat vreodat‹ cu grevi¼tii A avut argumente fa‹ de criticile referitoare la strategia politic‹ practicat‹ de FMI ¼i Banca Mondial‹, strategie considerat‹ de muli absurd‹, care a dus la faliment Rusia A propus vreodat‹ ¼i altceva dec‰t adaptarea ¼i modelarea exterioar‹ la Occident, ”n timp ce de cele mai multe ori era de acord cu filozofia politicii unui Occident dominant politica liberal‹, de stat de drept, respectiv cu premisele antimoderniste ale extremei drepte »i a avut vreun r‹spuns la erorile comise de Occident Nu v a fost fric‹, dragii mei prieteni rom‰ni, c‹ va re”nvia stafia lui Titu Maiorescu, formele f‹r‹ fond, ameninarea unui modernism vulnerabil ¼i f‹r‹ r‹d‹cini, ca ”nd‹r‹tul frontispiciului de gips al acestuia, frontispiciu ornat din plin cu frize, amenin‹ vidul ”ntunecat al anarhiei ‹r‹nisto p‹store¼ti Aiurea! Mircea Vasilescu Povestea acestui volum este destul de simpl‹ ”n ianuarie 2001 am primit, la redacia revistei Dilema, prin bun‹voina traduc‹toarei Anamaria Pop pe atunci directoarea Centrului Cultural Rom‰n din Budapesta, textul Scrisoare c‹tre prietenii mei rom‰ni de G‡sp‡r Mikl—s Tam‡s, ap‹rut pe 15 decembrie 2000 ”n revista maghiar‹ Žlet Žs Irodalom. Magdalena Boiangiu a avut ideea de a nu publica, pur ¼i simplu, Scrisoarea, ci de a organiza ”n jurul ei o dezbatere. Am trimis textul c‰torva intelectuali despre care am presupus c‹ s ar putea ar‹ta interesai s‹ ”l comenteze ¼i am publicat articolul lui G. M. Tam‡s ”mpreun‹ cu r‹spunsurile primite ”n num‹rul 416 16 22 februarie 2001 al revistei Dilema, cu titlul Intelectualul rom‰n fa‹ cu inaciunea. Ulterior, am primit ¼i alte comentarii, pe care le am publicat ”n numerele urm‹toare ale Dilemei 418 422, precum ¼i foarte interesante scrisori de la cititori. Disputa a st‰rnit ecouri ”n presa cultural‹ din Rom‰nia, iar grupajul din numarul 416 a fost preluat, ”n traducerea d lui çgoston Hug—, ”n trei numere succesive ale revistei budapestane Žlet Žs Irodalom. Intervenia regretatului Z. Ornea, ”mpreun‹ cu o prezentare a lui Mihai Dinu Gheorghiu, a ap‹rut ”n revista francez‹ Les Temps Modernes nr. 613, martie aprilie mai 2001. Apoi, ecourile s au stins, dar consistena dezbaterii ne a ”ndemnat s‹ adun‹m interveniile ”ntre coperte de carte articolelor publicate ”n Dilema li s au al‹turat patru texte scrise special pentru acest volum cele semnate de Alina Mungiu Pippidi, Sorin Vieru, Cristian Preda ¼i Sever Voinescu. Scrisoarea lui G. M. Tam‡s a ap‹rut la puin‹ vreme dup‹ alegerile din anul 2000, care i au surprins pe muli prin ascensiunea PRM ¼i a liderului s‹u, intrat ”n turul al doilea al prezidenialelor. Timpul care a trecut de atunci nu a schimbat, ”n esen‹, problemele puse de filozoful maghiar dup‹ cum arat‹ sondajele, PRM se bizuie ”n continuare pe un segment electoral destul de consistent, demarcaia ideologic‹ ¼i cultural‹ ”ntre st‰nga ¼i dreapta e ”nc‹ neclar‹, iar dezbaterea acestor chestiuni e departe de a ocupa, a¼a cum s ar cuveni, spaiul public. »i nu e vorba doar de discuiile care au sau nu au loc ”n r‰ndurile elitelor intelectuale ¼i politice, ci ¼i de o rezisten‹ difuz‹ fa‹ de asemenea clarific‹ri, manifestat‹ ”n diverse straturi ale societ‹ii. Un exemplu recent e semnificativ decizia guvernului de a elimina statuile ¼i numele de str‹zi ”nchinate lui Ion Antonescu a ”nt‰mpinat opoziie ”n unele consilii locale a c‹ror majoritate este format‹ chiar din reprezentani ai partidului de guvern‹m‰nt! ën ansamblu, prezena intelectualilor ”n spaiul public pare s‹ se afle ”n declin fa‹ de acum c‰iva ani, fie pentru c‹ cei care dein cheile acestui spaiu televiziunile ¼i ziarele de mare tiraj, de exemplu ”i ignor‹, fie pentru c‹ oficialit‹ile le marginalizeaz‹ opiniile ori nu le iau ”n seam‹ expertiza, fie pentru c‹ intelectualii ”n¼i¼i nu au g‹sit instrumentele adecvate pentru a comunica eficient cu Statul, cu partidele, cu opinia public‹. Ori poate c‹ mai exist‹ o explicaie implicarea politic‹ activ‹ a unor intelectuali la ”nceputul anilor Õ90 a produs mai degrab‹ dezam‹giri personale dec‰t efecte sociale vizibile aparenta abandonare a scenei publice s ar putea s‹ fie doar un intermezzo t‹cut p‰n‹ c‰nd elitele intelectuale ”¼i vor defini mai bine prezena ”n societate ¼i modalit‹ile de a aborda res publica. ën societ‹ile occidentale, chiar ¼i atunci c‰nd nu se angajeaz‹ direct ”n politica partidelor ori ”n campaniile electorale, intelectualii definesc, prin dezbateri ¼i prin comentarii, cultura de dreaptaÓ ¼i cultura de st‰nga pe fundalul c‹rora publicul ”i poate proiecta mai clar pe politicieni ori ”n care diferitele segmente ale societ‹ii se pot reg‹si. »i, oric‰t de schematic‹ ar fi o asemenea divizare, funcionalitatea ei este evident‹. ën Rom‰nia, mediile politice nu dialogheaz‹ aproape deloc cu perspectivele culturale de la care, ”n principiu, ”¼i revendic‹ ideologiile ¼i programele. ëntre diversele segmente ale elitelor Ð politice ¼i intelectuale Ð rom‰ne¼ti pare a se instaura treptat o stare de incomunicare absolut neprielnic‹ evoluiei noastre democratice. Scrisoarea lui G. M. Tam‡s a fost comentat‹, cum era ¼i firesc, de pe poziii diferite i s au adus obiecii ¼i contraargumente, s au exprimat acorduri ¼i dezacorduri. Dar dincolo de opiniile fiec‹rui participant la dezbatere, Scrisoarea are meritul de a fi declan¼at o discuie substanial‹, cum puine au fost ”n ultimii ani. Este ¼i motivul principal pentru care public‹m acest volum el ar putea oferi ocazia potrivit‹ pentru continuarea dezbaterii. La jumatatea ciclului electoral ¼i ”n plin proces de apropiere de NATO ¼i de Uniunea European‹, societatea rom‰neasc‹ ”nc‹ nu ¼i a limpezit dilemele de la sf‰r¼itul anului 2000. »i apar tot timpul dileme noi... Magdalena Boiangiu G. M. Tam‡s s a n‹scut ”n 1948, la Cluj. A studiat filozofia ¼i filologia clasic‹. A lucrat la ”nceput ca redactor la un s‹pt‹m‰nal. Dup‹ c‰teva conflicte cu Securitatea ¼i dup‹ ce i s a luat dreptul la semnatur‹, a lucrat la corectur‹. A emigrat ”n Ungaria ¼i, dup‹ o scurt‹ perioad‹ ”n care a predat la Universitatea din Budapesta, a fost concediat, din motive politice, ¼i a devenit unul dintre disidenii cunoscui. Dup‹ 1989, a fost deputat din partea Partidului Liberal ¼i, ”n 1991 ¼i 1995, director al Institutului de filozofie de pe l‰ng‹ Academia Ungar‹. A predat ¼i a f‹cut cercet‹ri la Columbia LSE, St. AnthonyÕs College, Exeter College Oxford, Žcole des Hautes Žtudes en Sciences Sociales, Institut fŸr die Wissenschaften vom Menschen, Wilson Center, University of Chicago, Wissenschaftskolleg zu Berlin, Dickinson College ¼i Georgetown University. Unele dintre lucr‹rile lui au fost traduse ”n 14 limbi. Una dintre cele 14 limbi este rom‰na. Chiar ”n Dilema nr. 402, 403, 404 a fost publicat eseul sau Despre postfascism, ¼ocant prin multe afirmaii, dureros de exact prin altele. G. M. Tam‡s stabile¼te raporturi de identitate ”ntre politicile postcomuniste ¼i politicile de dinaintea instal‹rii dictaturilor fasciste ¼i comuniste care le au favorizat. Rezultatele alegerilor parlamentare ¼i prezideniale din noiembrie 2000 i au prilejuit o analiz‹ aplicat‹ ¼i o sintez‹ pasional‹ cu privire la influena ¼i rolul intelectualilor ”n democratizarea mentalit‹ilor rom‰ne¼ti. Am socotit potrivit s‹ public‹m Scrisoarea lui G. M. Tam‡s ”nsoit‹ de reaciile imediate ale colaboratorilor ¼i prietenilor no¼tri, pentru a oferi alternativa viziunii din afar‹ spre ”n‹untru ”n dialog cu cea din‹untru spre afar‹. Sper‹m c‹ cititorii no¼tri ”¼i vor alege adev‹rul lor din adev‹rurile expuse ”n paginile noastre tematice. Dac‹ aceast‹ polemic‹ cordial‹ ar folosi, de dragul preciziei ¼i al ap‹r‹rii convingerilor reale, la ”nl‹turarea cli¼eelor g‰ndirii ¼i expresiei politic corecte, ¼i tot am considera c‹ nu ne am pierdut timpul renun‰nd la tradiia scrisorii pierdute de dragul uneia g‹site. Povestea acestui volum este destul de simpl‹ ”n ianuarie 2001 am primit, la redacia revistei Dilema, prin bun‹voina traduc‹toarei Anamaria Pop pe atunci directoarea Centrului Cultural Rom‰n din Budapesta, textul Scrisoare c‹tre prietenii mei rom‰ni de G‡sp‡r Mikl—s Tam‡s, ap‹rut pe 15 decembrie 2000 ”n revista maghiar‹ Žlet Žs Irodalom. Magdalena Boiangiu a avut ideea de a nu publica, pur ¼i simplu, Scrisoarea, ci de a organiza ”n jurul ei o dezbatere. Am trimis textul c‰torva intelectuali despre care am presupus c‹ s ar putea ar‹ta interesai s‹ ”l comenteze ¼i am publicat articolul lui G. M. Tam‡s ”mpreun‹ cu r‹spunsurile primite ”n num‹rul 416 16 22 februarie 2001 al revistei Dilema, cu titlul Intelectualul rom‰n fa‹ cu inaciunea. Ulterior, am primit ¼i alte comentarii, pe care le am publicat ”n numerele urm‹toare ale Dilemei 418 422, precum ¼i foarte interesante scrisori de la cititori. Disputa a st‰rnit ecouri ”n presa cultural‹ din Rom‰nia, iar grupajul din numarul 416 a fost preluat, ”n traducerea d lui çgoston Hug—, ”n trei numere succesive ale revistei budapestane Žlet Žs Irodalom. Intervenia regretatului Z. Ornea, ”mpreun‹ cu o prezentare a lui Mihai Dinu Gheorghiu, a ap‹rut ”n revista francez‹ Les Temps Modernes nr. 613, martie aprilie mai 2001. Apoi, ecourile s au stins, dar consistena dezbaterii ne a ”ndemnat s‹ adun‹m interveniile ”ntre coperte de carte articolelor publicate ”n Dilema li s au al‹turat patru texte scrise special pentru acest volum cele semnate de Alina Mungiu Pippidi, Sorin Vieru, Cristian Preda ¼i Sever Voinescu. Scrisoarea lui G. M. Tam‡s a ap‹rut la puin‹ vreme dup‹ alegerile din anul 2000, care i au surprins pe muli prin ascensiunea PRM ¼i a liderului s‹u, intrat ”n turul al doilea al prezidenialelor. Timpul care a trecut de atunci nu a schimbat, ”n esen‹, problemele puse de filozoful maghiar dup‹ cum arat‹ sondajele, PRM se bizuie ”n continuare pe un segment electoral destul de consistent, demarcaia ideologic‹ ¼i cultural‹ ”ntre st‰nga ¼i dreapta e ”nc‹ neclar‹, iar dezbaterea acestor chestiuni e departe de a ocupa, a¼a cum s ar cuveni, spaiul public. »i nu e vorba doar de discuiile care au sau nu au loc ”n r‰ndurile elitelor intelectuale ¼i politice, ci ¼i de o rezisten‹ difuz‹ fa‹ de asemenea clarific‹ri, manifestat‹ ”n diverse straturi ale societ‹ii. Un exemplu recent e semnificativ decizia guvernului de a elimina statuile ¼i numele de str‹zi ”nchinate lui Ion Antonescu a ”nt‰mpinat opoziie ”n unele consilii locale a c‹ror majoritate este format‹ chiar din reprezentani ai partidului de guvern‹m‰nt! ën ansamblu, prezena intelectualilor ”n spaiul public pare s‹ se afle ”n declin fa‹ de acum c‰iva ani, fie pentru c‹ cei care dein cheile acestui spaiu televiziunile ¼i ziarele de mare tiraj, de exemplu ”i ignor‹, fie pentru c‹ oficialit‹ile le marginalizeaz‹ opiniile ori nu le iau ”n seam‹ expertiza, fie pentru c‹ intelectualii ”n¼i¼i nu au g‹sit instrumentele adecvate pentru a comunica eficient cu Statul, cu partidele, cu opinia public‹. Ori poate c‹ mai exist‹ o explicaie implicarea politic‹ activ‹ a unor intelectuali la ”nceputul anilor Õ90 a produs mai degrab‹ dezam‹giri personale dec‰t efecte sociale vizibile aparenta abandonare a scenei publice s ar putea s‹ fie doar un intermezzo t‹cut p‰n‹ c‰nd elitele intelectuale ”¼i vor defini mai bine prezena ”n societate ¼i modalit‹ile de a aborda res publica. ën societ‹ile occidentale, chiar ¼i atunci c‰nd nu se angajeaz‹ direct ”n politica partidelor ori ”n campaniile electorale, intelectualii definesc, prin dezbateri ¼i prin comentarii, cultura de dreaptaÓ ¼i cultura de st‰nga pe fundalul c‹rora publicul ”i poate proiecta mai clar pe politicieni ori ”n care diferitele segmente ale societ‹ii se pot reg‹si. »i, oric‰t de schematic‹ ar fi o asemenea divizare, funcionalitatea ei este evident‹. ën Rom‰nia, mediile politice nu dialogheaz‹ aproape deloc cu perspectivele culturale de la care, ”n principiu, ”¼i revendic‹ ideologiile ¼i programele. ëntre diversele segmente ale elitelor Ð politice ¼i intelectuale Ð rom‰ne¼ti pare a se instaura treptat o stare de incomunicare absolut neprielnic‹ evoluiei noastre democratice. Scrisoarea lui G. M. Tam‡s a fost comentat‹, cum era ¼i firesc, de pe poziii diferite i s au adus obiecii ¼i contraargumente, s au exprimat acorduri ¼i dezacorduri. Dar dincolo de opiniile fiec‹rui participant la dezbatere, Scrisoarea are meritul de a fi declan¼at o discuie substanial‹, cum puine au fost ”n ultimii ani. Este ¼i motivul principal pentru care public‹m acest volum el ar putea oferi ocazia potrivit‹ pentru continuarea dezbaterii. La jumatatea ciclului electoral ¼i ”n plin proces de apropiere de NATO ¼i de Uniunea European‹, societatea rom‰neasc‹ ”nc‹ nu ¼i a limpezit dilemele de la sf‰r¼itul anului 2000. »i apar tot timpul dileme noi... G. M. Tam‡s s a n‹scut ”n 1948, la Cluj. A studiat filozofia ¼i filologia clasic‹. A lucrat la ”nceput ca redactor la un s‹pt‹m‰nal. Dup‹ c‰teva conflicte cu Securitatea ¼i dup‹ ce i s a luat dreptul la semnatur‹, a lucrat la corectur‹. A emigrat ”n Ungaria ¼i, dup‹ o scurt‹ perioad‹ ”n care a predat la Universitatea din Budapesta, a fost concediat, din motive politice, ¼i a devenit unul dintre disidenii cunoscui. Dup‹ 1989, a fost deputat din partea Partidului Liberal ¼i, ”n 1991 ¼i 1995, director al Institutului de filozofie de pe l‰ng‹ Academia Ungar‹. A predat ¼i a f‹cut cercet‹ri la Columbia LSE, St. AnthonyÕs College, Exeter College Oxford, Žcole des Hautes Žtudes en Sciences Sociales, Institut fŸr die Wissenschaften vom Menschen, Wilson Center, University of Chicago, Wissenschaftskolleg zu Berlin, Dickinson College ¼i Georgetown University. Unele dintre lucr‹rile lui au fost traduse ”n 14 limbi. Una dintre cele 14 limbi este rom‰na. Chiar ”n Dilema nr. 402, 403, 404 a fost publicat eseul sau , ¼ocant prin multe afirmaii, dureros de exact prin altele. G. M. Tam‡s stabile¼te raporturi de identitate ”ntre politicile postcomuniste ¼i politicile de dinaintea instal‹rii dictaturilor fasciste ¼i comuniste care le au favorizat. Rezultatele alegerilor parlamentare ¼i prezideniale din noiembrie 2000 i au prilejuit o analiz‹ aplicat‹ ¼i o sintez‹ pasional‹ cu privire la influena ¼i rolul intelectualilor ”n democratizarea mentalit‹ilor rom‰ne¼ti. Am socotit potrivit s‹ public‹m Scrisoarea lui G. M. Tam‡s ”nsoit‹ de reaciile imediate ale colaboratorilor ¼i prietenilor no¼tri, pentru a oferi alternativa viziunii din afar‹ spre ”n‹untru ”n dialog cu cea din‹untru spre afar‹. Sper‹m c‹ cititorii no¼tri ”¼i vor alege adev‹rul lor din adev‹rurile expuse ”n paginile noastre tematice. Dac‹ aceast‹ polemic‹ cordial‹ ar folosi, de dragul preciziei ¼i al ap‹r‹rii convingerilor reale, la ”nl‹turarea cli¼eelor g‰ndirii ¼i expresiei politic corecte, ¼i tot am considera c‹ nu ne am pierdut timpul renun‰nd la tradiia scrisorii pierdute de dragul uneia g‹site.

Pret:  LEI 14.00  de la  Extracarti.ro

Spune parerea ta